Ce se ascunde, de fapt, în spatele valului uriaș de demisii: de ce își părăsesc românii jobul

Piața muncii din întreaga lume este învăluită, în ultima perioadă, de un fenomen bizar, dar anticipat de numeroși experți, încă din 2020. Este vorba despre un val uriaș de demisii, dar și despre transformarea radicală a relației dintre angajat și angajator.

Nu de multe ori de-a lungul istoriei am avut șansa sau neșansa de a vedea materializarea unui fenomen atât de generalizat. Piața muncii din Statele Unite ale Americii și cea din Europa, de exemplu, au foarte multe lucruri în comun în ultima perioadă, mai ales când vine vorba despre demisii.

Ce-i drept, la noi acest curent nu a ajuns încă la nivelul de maturitate din State, dar sunt semnale care ne indică foarte clar că acesta este doar începutul.

În Statele Unite se înregistrează cel mai mare volum de demisii din ultimele două decenii. Încă din toamna anului trecut, lunar 3-4 milioane de americani și-au părăsit voluntar locurile de muncă.

„Am impresia că asistăm la un moment unic al unei generații – ‘ia-ți jobul și bagă-ți-l undeva’”, apreciază profesorul de economie de la Harvard, Lawrence Katz.

„Am urmărit procentul tuturor membrilor LinkedIn care și-au schimbat locul de muncă în profil. Datele arată că până la finalul lunii septembrie (2021), numărul lor a crescut cu 54% față de anul trecut”, explică, la rândul său, Ryan Roslansky, directorul LinkedIn.

De asemenea, potrivit spuselor acestuia, angajații „regândesc nu doar modul în care muncesc, ci și de ce muncesc și ce își doresc cel mai mult să facă în carieră și în viață”.

Pe piața din România, lucrurile stau puțin diferit, dar vorbim despre același curent. Concret, explică panorama, „diferența este notabilă față de anii când pandemia nu exista. În 2021, este o creștere de 25% a numărului total de demisii (436.793), față de anul 2019 (348.712), conform datelor obținute de Panorama de la Inspecția Muncii. Între 2019 și 2020, numărul demisiilor a crescut cu 17%, iar între 2020 și 2021 trendul s-a mai domolit, cu o diferență de doar 13%”.

La noi, apogeul a fost atins în lunile septembrie și octombrie 2020, când s-au înregistrat lunar peste 45.000 de demisii.

Fenomenul a fost anticipat

Deși pare bizar, acest trend al pieței muncii a fost destul de previzibil în ochii specialiștilor.

„Marea «demisioneală» vine”, spune Anthony Klotz, profesor de management la Universitatea A&M din Texas, într-un interviu pentru Bloomberg. El a studiat schimbările făcute în carieră în ultimul timp de sute de angajaţi.

„Când există incertitudine, oamenii au tendinţa de a rămâne pe loc, deci există demisii restante, intenţii nepuse în practică în ultimul an”.

De ce?

Probabil, încă de la citirea titlului acestui articol, întrebarea care macină este simplă: „de ce”?

Ei bine, specialiștii în resurse umane au răspuns la această întrebare, iar acesta e amplu, dar cât se poate de simplu.

Demisiile la care asistăm în această perioadă pot fi clasificate în două mari categorii. În prima categorie regăsim demisiile „înghețate”, adică îi regăsim pe acei angajați care intenționau încă de dinainte de pandemie să renunțe la jobul lor și să facă o schimbare în carieră. Au ezitat și au rămas blocați în locurile de muncă pe care le au din cauza faptului că pandemia a adus multe provocări și incertitudini în toate domeniile de activitate. Nu mai era un moment prielnic pentru a-ți asuma schimbări și riscuri, în condițiile în care în multe activități oamenii erau concediați sau trimiși în diferite forme de șomaj.

Prin urmare, au amânat decizia și au așteptat momentul prielnic. Acest moment a început să ia naștere odată cu apariția vaccinurilor, care a permis economiilor globale să se redeschidă în mare parte. Prin urmare, amânarea a luat sfârșit pentru mulți dintre ei.

În cea de-a doua categorie regăsim persoanele care în această perioadă pandemică inedită s-au redescoperit. Au descoperit în ei noi pasiuni, noi talente, noi motivații, și-au construit noi obiective. Poate că mulți dintre ei și-au schimbat inclusiv scara de valori în viață.

De asemenea, foarte numeroși sunt și angajații care au început să pună mai mult preț pe viața privată, pe timpul petrecut cu familia, pe echilibrul profesional-personal. Așa se face că pandemia actuală dă naștere unui val de demisii motivate și de astfel de factori.

După pandemie vin alte provocări

După ce criza sanitară va lua sfârșit, managerii companiilor nu ar trebui să stea prea liniștiți, deoarece foarte mulți angajați și-au schimbat, după cum spuneam, așteptările.

Au alte nevoi, pun preț pe alte valori și beneficii, iar cel mai răspândit element pe care îl caută acum este reprezentat de flexibilitate.

Studiile arată clar faptul că majoritatea covârșitoare a angajaților migrează către această zonă de muncă mai flexibilă, de la distanță și nu sunt puțini aceia care ar fi dispuși să renunțe la angajatorul care nu le oferă această posibilitate.

Nouă din zece angajați își doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc și a programului de muncă. Dacă ar putea opta, peste jumătate (54%) dintre respondenții angajați ar alege un programul de lucru flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privința locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Surve.

Există și angajați care și-ar dori să muncească doar din birou, ca înainte de criza sanitară, dar procentul acestora este foarte redus față de cei care vor un alt stil de viață.

Mai exact, sudiul arată că 22% ar preferă să lucreze integral la birou, iar 33% dintre respondenții angajați și-ar dori o săptămâna de lucru mai scurtă, în timp ce două treimi consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc și că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

Claudia Sofianu, lider regional EY CESA, People Advisory Services, a declarat: „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară și incontestabilă de acum înainte. Întrebările reale se referă la cum trebuie să arate acest lucru în practică, pentru a răspunde așteptărilor grupului țintă de angajați și, în același timp, pentru a îndeplini și cerințele organizaționale”.

În cele din urmă, angajatorii trebuie să rețină un aspect esențial, pentru a ști cum să-și construiască strategiile de business de după pandemie: 54% dintre angajații chestionați ar fi dispuși să își dea demisia, dacă firma pentru care lucrează în prezent nu ar fi dispusă să le ofere flexibilitate în programul de lucru de după criza sanitară.